Soarta unui cuvânt: "responsabilitate"

Acest articol explică ce înseamnă cu adevărat responsabilitatea într-un stat și cum, în România, acest concept a fost golit de conținut după 1989. Am trecut de la pedepsirea brutală a unui lider declarat vinovat de sărăcia populației la o cultură în care nimeni nu mai răspunde pentru nimic. Responsabilitatea s-a transformat într-un cuvânt frumos, dar fără greutate. Dacă vrem să reconstruim o țară în care decidenții își asumă faptele, trebuie să ne uităm lucid la cum am pierdut acest sens.

Peștera în care ti-e frică să intri
adăpostește comoara pe care o cauți.

Ce mai înseamnă „responsabilitate” în România? 

În decembrie 1989, România părea că își redobândește demnitatea. Oamenii au ieșit în stradă, au cerut libertate și au identificat un responsabil pentru tot răul din viața lor: Ceaușescu. A fost judecat, condamnat și executat în câteva zile. Brutal, poate, dar clar: cine ia decizii proaste care distrug vieți, trebuie să plătească.

Asta era, în esență, RESPONSABILITATEA: să răspunzi pentru ceea ce faci.

Dar ceva s-a stricat pe drum.

Cum a murit responsabilitatea 

Astăzi, în România, cu cât un om urcă mai sus în funcție, cu atât devine mai imun la consecințe.

Dacă ești simplu funcționar, plătești pentru greșeli.

Dacă ești ministru sau primar cu rețele „bune”, ești protejat.

Cei mai mulți politicieni „își asumă” doar verbal deciziile. Când ceva merge prost, nu pleacă nimeni, nu dă nimeni banii înapoi, nu răspunde nimeni cu libertatea sau averea personală.

Responsabilitatea a fost înlocuită de scuze birocratice, comisii și tăcere.

Corupția sistemică distruge orice urmă de răspundere 

România este prinsă într-un cerc vicios:

Instituțiile statului sunt conduse de oameni puși politic.

Aceștia răspund doar în sus, către cei care i-au numit – nu în jos, către cetățeni.

Politicienii fac legi pentru a se proteja între ei, în timp ce antreprenorii mici sunt sufocați de taxe, iar agricultorii sunt lăsați să se descurce singuri.

Marile contracte de stat ajung la „băieți deștepți” conectați politic sau la firme străine care lasă în urmă doar firimituri.

Aceasta nu e doar corupție. E capturarea statului. E moartea responsabilității.

Ce-ar însemna să reînviem responsabilitatea? 

Nu vorbim de populism sau de execuții sumare.

Vorbim de reguli clare și respectate, pentru TOȚI:

✔️ Liderii care greșesc grav să fie demiși, anchetați și trași la răspundere.

✔️ Contractele de stat să fie transparente și controlate de cetățeni.

✔️ Judecătorii și procurorii să nu se teamă de anchetarea corupției la vârf.

✔️ Antreprenorii locali să fie sprijiniți, nu hăituiți.

✔️ Educația să cultive caracter și curaj civic, nu obediență și frică.

Concluzie: 

România nu duce lipsă de inteligență sau resurse. Duce lipsă de responsabilitate reală, mai ales acolo unde contează cel mai mult: la vârf.

🔻 Nu vrem să revenim la sensul responsabilității din 1989, în care singura cale era execuția unui lider.

✅ Vrem o țară în care responsabilitatea nu se cere, ci se respectă.

#responsabilitate #RomaniaReală #coruptie #leadership #statcapturat #fărăscuze #civicpower #viitorfărăminciuni